Interesul pentru subiect: de ce textele plictisitoare te învață mai puține cuvinte

Ai citit tot textul din manualul de engleză. Era despre tratarea apei, era la nivelul tău și ai căutat cinci cuvinte pe drum. L-ai înțeles de la cap la coadă.

După două zile nu-ți mai amintești niciunul dintre cele cinci cuvinte. Nu erau grele. Textul era plictisitor, iar plictiseala nu face doar ca cititul să pară lent. Schimbă câte cuvinte păstrezi.

Majoritatea sfaturilor tratează interesul ca pe un bonus plăcut: citește ce-ți place, ca să nu renunți. E adevărat, dar spune prea puțin. Când cercetătorii au ținut totul în rest la fel, textul interesant a predat mai multe cuvinte, iar diferența era încă acolo după o lună.

Încearcă metoda mai întâi: Generează prima ta poveste bilingvă

Ce s-a întâmplat când oamenii au citit un text plictisitor și unul interesant

Într-un studiu publicat în 2017, Sunjung Lee și Diana Pulido au dat la 135 de coreeni care învățau engleza două articole scurte, informative. Unul era despre un subiect care îi interesa. Celălalt, despre un subiect care nu-i interesa.

Cercetătorii au făcut cele două texte cât mai egale în rest. Ambele subiecte erau cunoscute, așa că niciun text nu oferea un avantaj de cunoștințe anterioare. Cuvintele noi din fiecare text erau potrivite între ele: același amestec de substantive, verbe și adjective, aceeași lungime, același echilibru între concret și abstract. Cu două săptămâni înainte de lectură, participanții au dat un test pe toate cele 30 de cuvinte-țintă, ca cercetătorii să știe care erau cu adevărat noi.

După lectură au urmat testele-surpriză. Recunoști cuvântul? Poți alege traducerea? Poți scrie singur traducerea? După patru săptămâni, le-au dat din nou pe toate.

Textul interesant a câștigat. Participanții au învățat semnificativ mai multe cuvinte noi din el, iar după patru săptămâni diferența rămăsese.

Un detaliu face rezultatul greu de ignorat. Cititorii mai buni au învățat mai multe cuvinte în total, cum era de așteptat, dar câștigul adus de interes a fost același pentru cei buni și pentru cei mai slabi. Nu trebuie să fii avansat ca alegerea subiectului să conteze.

Un studiu e doar un studiu. Alte două, făcute în Chile de Marco Cancino, au mers în aceeași direcție. În 2021, 55 de studenți au învățat mai multe cuvinte din textul care i-a interesat. În 2023, cu 96 de adulți și un dicționar online la îndemână, Cancino a găsit același rezultat la fiecare test și la fiecare interval: mai multe cuvinte învățate, mai multe cuvinte păstrate.

Deci interesul ajută. Întrebarea mai grea e cum. Întâlnești cuvinte noi în ambele texte. Ce face creierul tău diferit cu ele?

De ce un text interesant te învață mai multe cuvinte

Studiul lui Cancino din 2023 avea un indiciu încorporat. Cititorii puteau căuta cuvinte pe parcurs, iar cercetătorii au înregistrat fiecare căutare.

Când textul era interesant, o parte mai mare din cuvintele învățate erau cuvinte pe care oamenii le căutaseră. Interesul nu i-a făcut doar să se simtă mai bine. A schimbat ce făceau când dădeau peste un cuvânt necunoscut. Se opreau și îl verificau.

Gândește-te la Ioana din Cluj, care citește două povești în engleză. Una e despre un club de fotbal englez aflat în pragul falimentului, iar Ioana urmărește fotbal. Cealaltă e despre istoria unei linii de cale ferată. În povestea cu fotbal întâlnește debt, datorie, în al doilea paragraf. Toată intriga depinde de el, așa că îl verifică. În povestea cu trenul întâlnește siding, decide că e probabil o parte a gării și merge mai departe. Nu e leneșă. Pur și simplu nu-i pasă destul de propoziție ca să-i pese de cuvânt.

Un studiu mai vechi din psihologia educației arată în aceeași direcție. În 2002, Mary Ainley, Suzanne Hidi și Dagmar Berndorff au dat unor elevi din Australia și Canada patru texte informative și au urmărit ce se întâmpla pe parcurs. Interesul pentru subiect a prezis cum se simțeau elevii în timp ce citeau. Starea lor a prezis dacă rămâneau la text. Iar faptul că rămâneau a prezis cât învățau.

Pune cele două rezultate unul lângă altul și obții un lanț simplu: interesul te ține în text și te face să verifici cuvintele care contează. Lanțul acesta este interpretarea mea, nu ceva ce dovedește vreun studiu singur. Dar se potrivește cu ce au găsit cercetările despre textele paralele: cuvintele rămân când atenția ta se întoarce la cuvânt. Interesul e unul dintre puținele lucruri care o trimit acolo fără să te forțezi.

Sună a poveste bine închegată. Dovezile sunt mai puțin ordonate.

Unde dovezile sunt mai slabe decât par

Începe cu cine a fost testat. Toate cele trei studii despre vocabular au folosit oameni care învățau engleza și citeau articole scurte, informative, fiecare studiu într-o singură țară. Nimeni n-a testat încă asta pe cineva care citește un roman în engleză timp de o lună. Direcția e aceeași în toate trei. Cât de mare ar fi efectul pentru tine, studiile acestea nu pot spune.

Apoi există un studiu care nu l-a găsit. În 1998, Patricia Carrell și Teresa Wise au testat 104 studenți străini care învățau engleza la o universitate americană. Fiecare a citit texte pe subiecte cu toate combinațiile de interes mare sau mic și cunoștințe anterioare multe sau puține, apoi a răspuns la întrebări de înțelegere.

Interesul a mers în direcția bună, dar efectul nu a fost semnificativ. La fel și efectul cunoștințelor anterioare. Autorii sugerează că cele două erau încâlcite între ele și că acest nod poate să fi ascuns efectul fiecăruia luat separat.

Studiul acela a măsurat înțelegerea, nu vocabularul, așa că nu le contrazice direct pe celelalte trei. Rămâne totuși un avertisment util. De obicei te interesează lucrurile despre care știi deja ceva, ceea ce face interesul greu de separat de cunoștințe. Exact de aceea Lee și Pulido au ales două subiecte cunoscute.

Mai e un tipar care apare în trei locuri diferite. În studiul lui Lee și Pulido, băieții au învățat mai puține cuvinte decât fetele din textul plictisitor. Carrell și Wise au găsit că cititorii bărbați erau mai influențați de interes decât femeile. Iar o analiză din 1993 a 21 de studii despre interes și rezultate școlare a găsit că legătura dintre cele două era mai puternică la băieți.

Niciunul dintre aceste studii nu explică de ce. Poate că unii cititori acceptă mai greu să treacă printr-un text care îi plictisește. Oricare ar fi motivul, dacă te recunoști în descrierea asta, alegerea a ce citești nu e un lux. E cea mai mare parte a muncii.

Ceea ce duce la întrebarea evidentă. Dacă interesul contează atât, poate face un text greu mai ușor?

Poate interesul să facă un text greu mai ușor?

Doar până la un punct.

Interesul nu schimbă cuvintele de pe pagină. Dacă un text are trei cuvinte necunoscute pe fiecare rând, nu-l vei urmări, oricât ți-ar plăcea subiectul. Curiozitatea te poate duce peste puțină frecare. Nu poate furniza un sens pe care nu-l ai. Interesul face ca un text la nivelul tău să te învețe mai mult. Nu transformă un text peste nivelul tău într-unul la nivelul tău.

Există și o capcană pe partea cealaltă. Mihai joacă șah, așa că decide să citească în engleză doar despre șah. Câteva săptămâni merge perfect. Aceleași cuvinte revin mereu și în curând le știe pe de rost. Apoi observă că poate explica o deschidere în engleză, dar nu-și poate descrie propria bucătărie. Interesul i-a ales subiectul. Nu i-a ales vocabularul de care va avea nevoie luni dimineață.

Soluția nu e să renunți la interes. E să lași viața de zi cu zi să intre în subiectele care-ți plac. O poveste despre un turneu de șah are totuși un hotel, un tren, o cină proastă și o ceartă cu colegul de cameră.

Cum să alegi ce citești

Folosește testul limbii materne. Înainte să începi o poveste, pune-ți o singură întrebare: aș citi asta dacă ar fi în română? Dacă răspunsul e nu, povestea te costă cuvinte înainte s-o deschizi.

Nu mai citi povești plictisitoare. Să termini un text care nu-ți spune nimic pare disciplină. Pe baza acestor dovezi, e una dintre cele mai puțin productive lecturi pe care le poți face. Închide-l și alege altul. Nimeni nu-ți dă notă pentru că l-ai terminat.

Alege subiectul la fel de atent ca nivelul. Nivelul decide dacă poți citi un text. Subiectul contribuie la cât păstrezi din el. Probabil alegi atent primul și lași al doilea la voia întâmplării.

Separă cititul pentru examen de cititul tău. Textele de la bacalaureat sau de la examenele Cambridge sunt alese pentru tine și uneori sunt plictisitoare, iar asta nu se poate schimba. Restul cititului în engleză e al tău. Acolo alege doar ce te interesează, ca să compensezi.

Observă unde te oprești să verifici. Dacă cauți cuvinte doar în unele povești, acelea sunt poveștile tale interesante. Cuvintele pe care le verifici sunt cele pe care ai cele mai mari șanse să le păstrezi, exact tiparul din datele lui Cancino despre căutări.

Pune viața de zi cu zi în interesele tale. Dacă îți place fotbalul, citește despre meci, dar și despre jucătorul care se mută într-un oraș nou, închiriază un apartament și se rătăcește la metrou. Primești interesul și cuvintele de zi cu zi în aceeași poveste.

Ani la rând, sfatul a fost să citești la nivelul tău, și sfatul e corect. Dar e doar jumătate din el. Aceleași cuvinte, întâlnite într-o poveste care chiar te interesează, sunt cuvinte pe care le vei avea și luna viitoare. Generează prima ta poveste bilingvă la nivelul tău, despre ceva ce ai citi oricum, și vezi câte dintre cuvintele ei îți mai rămân săptămâna viitoare.

Lecturi recomandate:

• Texte paralele: când traducerea ajută și când te face leneș
• The Pickup Rate: How Few Words a Book Actually Teaches You (EN)
• Fiction vs. News: What to Read When You're Learning a Language (EN)

Începe să citești gratuit povești bilingve

Not sure of your reading level? Take the free CEFR test →